Creasta Cocosului

Creasta Cocosului

Rezervaţia Naturală Creasta Cocosului

Rezervatia Naturala Creasta Cocosului are o suprafaţa ocrotită de 50 ha,
conform legii nr.5/2000. Din punct de vedere geologic Creasta Cocosului
reprezintă o colină ascuţită de circa 200 de m lungime, aflată la o altitudine medie de 1200 m, cu o
orientare spaţială aproape verticală, după direcţia NV SE. Este alcătuite din andezite cristalizate
dintr-o lavă ce s-a consolidat în urmă cu peste 5 milioane de ani, în timpul răcirii dezvoltându-se
numeroase seturi de fisuri verticale dar şi orizontale. Prin forma sa bizară, restul de scurgere de
lavă ce formează creasta se constituie într-un martor de eroziune dezvoltat printr-o formă de relief
de tip custură, ce domină partea nordică a platoului Munţilor Gutâi.

În pădurile din zonă întâlnim printre altele, specii valoroase din punct de vedere cinegetic:
ursul brun, cerbul carpatin, lupul, mistreţul, vulpea, jderul, etc.
Dintre păsări: acvila de stâncă, acvila ţipătoare, uliul păsărar, codobatura vânătă.

Aria protejată se remarcă printr-o floră şi vegetaţie tipică etajului subalpin.
Insular la baza crestei s-a instalat fitocenoze ale asociaţiei Simon 66, edificate de ienupăr,
iar cea mai mare parte din suprafaţa rezervaţiei este ocupată de asociaţia dominată de afin şi merişor.

Din punct de vedere floristic cu toate că suprafaţa protejată este restrânsă, diversitatea de specii
este apreciabilă, multe dintre ele inedite pentru altitudinea la care se găsesc şi deosebit de decorative:
ura, crin de pădure, parpian, garofiţe, rotunjoare, cujucărea de munte, iarba surzilor, ghebe, scorzohera, brânduşe, etc.
Trasee turistice:

1. Hanul Pintea Viteazul- Poiana Boului- Creasta Cocoşului (2-3 ore).
Poteca marcată ocoleşte prin dreapta vf. Măgurii, ieşind în poiana Boului. Din şaua „Masa Domnilor”,
marcajul urmează drumul forestier pe versantul nordic al crestei până dincolo de vârful Secătura, de
unde, la dreapta, prin zona defrişată, urcă spre lizieră, apoi prin pădure până la Creasta Cocoşului (1395m).

2. Flotaţia Baia Sprie- Cabana Mogoşa- Complex Turist Şuior- Poiana Boului (2-3 ore).
De la capătul liniei de autobus nr. 8 (Flotaţia Baia Sprie) marcajul turistic ne conduce
pe DN18 până la intersecţia cu drumul ce duce în dreapta la exploatarea minieră, circa 2,5 km.
Din acest loc poteca urcă pe creasta ce desparte văile Săsar de valea Ciurca. Într-o jumătate
de oră ajungem la cabana Mogoşa aflată pe malul lacului Bodi (731m). Traseul coboară de la lacul
Bodi la Complexul Turist Şuior (688m), de unde urmează circa 10 minute, drumul auto până în Valea
Săsarului şi încă 10 minute a dreapta drumul auto spre mina Şuior. Înainte de punctul în care
şoseaua traversează valea, marcajul urcă spre stânga până în culme, de-a lungul căreia urcă spre dreapta,
până în capătul poienii Boului. De aici, spre stânga, prin poiană, marcajul traversează un fir de vale,
ajungând în drumul Măriuţei (860m-traseul 1).

3. Flotaţia Baia Sprie- Cantonul Silvic- Poiana Şuior- Drumul Măriuţei- Poiana Boului (2-2 1/2 ore).
De la flotaţia Baia Sprie (capătul liniei de autobus nr. 8) marcajul urmează DN18,
iar înainte (circa 150m) de bifurcaţia cu drumul ce duce la Şuior şi cabana Mogoşa,
poteca urcă prin pădure, traversează drumul naţional, ajungem la cantonul silvic
Poiana Şuior, având la intrare o frumoasă poartă maramureşeană. Poteca urcă prin
pădure, ajungând în Poiana Boului, unde întâlnim marcajul triunghi roşu, urcăm prin
poiană, unde întâlnim marcajul bandă roşie, care ne conduce până la Creasta Cocoşului.

Cauta aici mai multe infirmatii despre Maramres!

Cauta aici cazare in Costinesti

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EnglishFrenchRomanian